Știu, ați auzit peste tot că europenii ne poartă pică și că niște broaște sau plopi s-au pus în calea realizării Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău.

Unii au spus chiar că suntem blestemați.

Totuși care e problema reală în legătură cu finanțarea europeană a acestui proiect atât de vital pentru județul și orașul Bacău?

Vă invit să citim împreună ce conține scrisoarea Comisiei Europene adresată Direcției Generale de Programe Europene Infrastructură Mare – Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene din data de 31.01.2020, în legătură cu finanțarea proiectului de realizare a Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău.

Ce conține scrisoarea Comisiei Europene?

Citește aici scrisoarea integrală a Comisiei Europene.

Am încercat să fac un scurt rezumat al documentului de cinci pagini redactat în limba engleză, care se adresează domnului Director General al Direcției Generale de Programe Europene Infrastructură Mare, Cristian Mărișteanu, document care vine ca răspuns la cererea de finanțare cu fonduri europene trimisă de către autoritățile române către Comisia Europeană la data de 22 noiembrie 2019 prin sistemul de schimb electronic de date SFC2014 – aplicarea de proiecte, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, pentru proiectul major CCI 2019RO16CFMP005 – Realizarea Centurii Ocolitoare a Municipiului Bacău.

Atenție! Dacă nu ai răbdare să citești tot, poți sări la Concluzii. Sunt la final.

Dl Erich UNTERWURZACHER, Director general adjunct pentru punerea în aplicare – Închidere, mari proiecte și implementarea programelor III (REGIO.DDG.F), expune câteva observații cu privire la impactul pe care proiectul de realizare a centurii ocolitoare  l-ar putea avea asupra mediului, precum și alte mențiuni.

Se notează că informațiile oferite în cererea de proiect indică faptul că proiectul nu este conform cu Articolul 6(3) din directiva Habitate – 92/43/EEC adoptată în 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, formulându-se următoarele observații:

1.Decizia de încadrare nu se bazează pe obiective de conservare specifice siturilor Natura 2000

România nu a stabilit încă obiective de conservare specifice siturilor Natura 2000 de pe traseul centurii ocolitoare, identificate în declarația emisă de Agenția de Protecție a Mediului Bacău în data de 7 noiembrie 2019 – ROSCI0435 Siretul Mijlociu, ROSPA0138 Piatra Șoimului – Scorțeini – Gârleni și ROSPA0063 – Lacurile de Acumulare Buhuși –  Bacău – Berești.

Declarația respectivă indica faptul că proiectul nu va avea un impact semnificativ aspura celor trei situri Natura 2000 și astfel nu sunt necesare măsuri specific conform cerințelor articolului 6(3) din Directiva Habitate.

Pentru cele două situri, ROSCI0435 Siretul Mijlociu și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni nu a fost stabilit niciun obiectiv de conservare, contrar obligațiilor indicate de Articolul 6(1) din Directiva Habitate.

Pentru ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești, planul de management identifică “întreținerea stării favorabile de conservare a speciilor de păsări de interes comunitarli caracteristice habitatului” ca fiind un obiectiv general.

Este necesar ca România să stabilească obiective concrete de conservare a siturilor Natura 2000 care ar putea fi afectate de construcția centurii ocolitoare, luând în considerare nota Comisiei privind obiectivele de conservare a acestor tipuri de situri. După stabilirea acestor obiective, autoritățile române vor trebui să revizuiască decizia de încadrare și declarația privind siturile Natura 2000 considerând acele obiective formulate. Dacă decizia va indica un impact major, autoritățile vor trebui să ia măsurile specific de conservare.

2. Decizia de încadrare emisă de autorități nu conține suficiente dovezi

În afară de lipsa obiectivelor specifice conservării siturilor, mai există o problemă legată de decizia de încadrare și declarația emisă de APM, în sensul că acestea nu conțin nicio dovadă precum că nu va exista un impact asupra celor trei situri Natura 2000.

Aici mi se pare interesantă afirmația:

 “Evaluarea impactului pe care realizarea centurii ocolitoare l-ar putea avea asupra acestor situri este extrem de limitată (o jumătate de pagină de expuneri) și nu este furnizat niciun motiv care ar sta la baza concluziei la care s-a ajuns” (că nu există un impact major asupra siturilor Natura 2000).

Spre exemplu, declarația emisă de APM confirmă că reproducerea, creșterea, hrănirea sau zonele de amenajare pentru păsări, mamifere, reptile sau pești protejate în aceste situri nu vor fi afectate, însă sunt menționate doar 7 specii protejate de păsări  din ROSCI0435 Siretul Mijlociu, iar speciile din ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni nu sunt deloc menționate ca fiind luate în considerare.

Având în vedere că nu există un plan de management al sitului și nicio hartă a habitatului pentru sit,este neclar pe ce s-au bazat informațiile din declarație.

Considerând informațiile expuse, nu se poate exclude posibilitatea ca proiectul de realizare a centurii ocolitoare să nu aibă un impact și asupra acestor situri.

Comisia a evaluat și un document numit “memoriu de prezentare” care susține concluziile prezentate în decizia de încadrare, chiar dacă nu există o referire clară la acest memoriu în decizie.

Fără a cosidera obiectivele de conservare, memorandumul prezintă câteva dintre punctele de impact al proiectului de realizare a centurii asupra siturilor ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSCI0435 Siretul Mijlociu.

Totuși e neclar cum au fost clasificate punctele de impact după următorul punctaj:

0 – fără impact

-1 sau -2  pentru impact negativ nesemnificativ

-3 impact negativ semnificativ

3. Lipsa de explicații privind absența impacturilor cumulate

Decizia de încadrare și declarația APM afirmă că proiectul nu va avea niciun efect cumulativ în legătură cu alte proiecte, fără a oferi suficiente informații pentru a susține această stare de fapt.

Memoriul prezentat menționează doar faptul că nu există alte proiecte cu impacturi cumulate cu excepția locațiilor de extracție a pietrișului în amonte, la o distanță de 7km depărtare și zonele de exploatare în aval supuse aprobării la o distanță de 24 de km.

4. Execuția proiectului de realizare a centurii ocolitoare era deja începută

Comisia a notat că execuția proiectului de construire a centurii începuse deja la momentul înaintării documentelor menționate, ceea ce întărește ideea că nerespectând articolul 6(3) din Directiva Habitate, există îngrijorări cu privire la posibile deteriorări ale Siturilor Natura 2000 în speță  ROSCI0435 Siretul Mijlociu, ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni.

5. Localizarea proiectului

Proiectul include construirea unor parcări care nu sunt suficient argumentate în documentație. Parcarea este planificată a fi construită pe tronsonul de ocolire Sud-Vest la km 6+300 (în apropiere de intersecția cu DN11), și are finanțare eligibilă ca parte componentă a proiectului.

Nu se explică însă următoarele puncte:

1. Motivul amplasării parcării la capătul vestic al centurii (drum cu o bandă pe sens);
2. Nu sunt specificate informații precum costul de realizare, dimensiune și capacitatea parcării. Această informație trebuia furnizată odată cu justificarea includerii costurilor cu realizarea parcărilor în proiectul eligibil de finanțare europeană.

Au mai fost observate următoarele aspecte:

Cererea de aplicare acoperă o secțiune de 16km din drumul de conexiune dintre București și regiunea Moldovei. Până în acest moment, doar o secțiune de 55.5km  adiacentă Bucureștiului a fost realizată (București – Ploiești) iar secțiunile rămase de executat sunt estimate în mod optimist a fi finalizate până în 2027(peste 350km). Totuși, acest proiect va funcționa ca centura ocolitoare a municipiului Bacău indiferent dacă vor exista progrese în cadrul celorlalte secțiuni menționate.

“Vă rugăm să ne furnizați informații cu privire la implementarea planificată a celorlalte secțiuni, cu indicarea costurilor estimate și surselor de finanțare”.

6. Planificarea proiectului privind inclusiv achizițiile

Nu au fost specificați indicatorii de progres, doar cei de ieșire. Secțiunea G.1.2. (progresul financiar) indică o aproximare a progresului financiar, cu costurile principale prevăzute pe intervalul 2021-2023. Se solicită informațiile legate de indicatorii de progres în realizarea construcției proiectului.

7.Costurile cu operarea și întreținerea proiectului

Costurile de operare și întreținere estimate  sunt de 25.000 de euro per km pe an pentru drum în regim de autostradă (2 benzi pe sens) și de 12.500 de euro per km pe an pentru drumurile naționale cu o bandă pe sens. Pentru sezonul de iarnă, costurile de întreținere per km pe an  sunt de 5.000 de euro pentru drumuri cu o bandă pe sens și de 10.000 de euro pentru drum în regim de autostradă.

Aceste estimări sunt diferite de alte proiecte similare din România înaintate spre finanțare către Comisia Europeană (Sibiu-Pitești Proiect faza 1) presupune un cost de operare și întreținere per km de 79.600 de euro pentru drum în regim de autostradă și costurile pe timp de iarnă sunt estimate la 42.500 de euro per km.

Costurile estimate de operare și întreținere a centurii ocolitoare a municipiului Bacău conform standardelor atât europene cât și românești, sunt subevaluate.

Pentru a se asigura un management de proiect eficient, toate aceste informații trebuie furnizate și explicate.

Termenul de adoptare a proiectelor mari prevăzut în Articolul 102(2) din Regulamentul European 1303/2013 ce stă la baza aplicației sus-menționate este astfel întrerupt până la primirea clarificărilor necesare într-un termen de două luni de zile de la recepționarea acestei scrisori.

În cazul lipsei unui răspuns sau în eventualitatea în care clarificările furnizate nu vor fi suficiente, Comisia poate adopta decizia de a refuza finanțarea din fonduri europene pentru acest proiect.

Concluzii

• Nu au existat analize amănunțite cu privire la conținutul acestei scrisori, despre care doar G4media.ro a relatat în spațiul public, fapt ce îmi întărește suspiciunea că ori nu ne descurcăm să lecturăm un document oficial în limba engleză, ori nu ne interesează prea mult, pentru că subiectul poate fi oricum folosit pentru atacuri politice din orice direcție, fie ea putere sau opoziție.

• Sunt surprins de articolele din media care redau un interviu cu domnul Prefect al județului Bacău care dă asigurări că proiectul de execuție continuă fără impedimente. Sigur, el poate continua, dar finanțarea europeană a primit un mare semn de întrebare odată cu documentul trimis de către Comisia Europeană.

• Comisia Europeană ne spune că Agenția de Protecție a Mediului Bacău a emis un document prin care se specifică faptul că nu există impact negativ asupra siturilor Natura 2000 deși nu există obiective de conservare formulate așa cum prevede Directiva europeană Habitate, ceea ce ne ridică un semn de întrebare în legătură cu cunoașterea și înțelegerea legislației europene de către personalul administrativ implicat.
• Nu broaștele sau plopii sunt de vină, ci instituțiile noastre care nu cunosc legislația europeană și nu pot elabora corect o cerere de finanțare, respectând niste reguli clare.

E ca și cum te duci să ceri un credit la bancă, iar printre documente ți se solicită o adeverință de salariat pe care tu nu o furnizezi. Banca te atenționează că nu vei primi creditul și tu ieși în fața sediului să protestezi că nu îl primești din cauza unei hârtii.

Avem șansa să accesăm fonduri europene nerambursabile, dar acestea vin în urma respectării unor reguli și condiții clare.

• Ceri finanțare și pentru construirea unor parcări, dar nu indici niciun detaliu legat de dimensiune, capacitate sau rol. Interesant.

• Aplici pentru finanțare europeană pentru centură, motivând ca ea face parte dintr-un proiect de realizare a unei autostrăzi ce conectează București de regiunea Moldova, dar nu specifici informații cu privire la implementarea planificată a celorlalte secțiuni, cu indicarea costurilor estimate și surselor de finanțare.

Ce putem face noi ca cetățeni?

Să îi trimitem domnului director general din Ministerul Fondurilor Europene câte un mail în care să îl întrebăm dacă a pregătit deja răspunsul pentru Comisia Europeană pentru a evita anularea finanțării europene:

Cristian Mărișteanu email: cristian.maristeanu@fonduri-ue.ro

Vă mulțumesc pentru răbdarea cu care ați parcurs materialul. Sper să fie de folos.

Cu stimă,

Dorin Chirilescu